Desen rămas pe piele

Dorința aceasta de a avea tatuaje cred că ține de capitolul modă. Toate vedetele, naționale și internaționale, și-au arătat lumii tatuajele și lumea… a început să vrea și ea. Tatuajul e un accesoriu. Un accesoriu cool, iar dacă nu e în exces poate deveni interesant, stîrnind curiozitatea.

Despre tatuajele femeilor pot spune cu mîna pe suflet că cel mai prostesc tatuaj este acela de a-ți tatua numele iubitului. ”Forever Vasile” scris pe braț îl va enerva îngrozitor pe următorul ”Costel” cînd te va săruta pe umăr.

Alegerea locului unui viitor tatuaj este vitală, la fel ca și simbolul și mărimea. Sunt sigură că vor fi și macho man ce vor aprecia reclama la ”sex-machine” de pe fundul tău, însă mult mai mulți vor prețui delicatețea și feminitatea. Dacă tot avem curaj să facem un astfel de simbol trebuie bine de conștientizat faptul că este unul dintre puținele lucruri pe care nu le putem schimba. Poate nu ar fi rău să purtăm cîteva zile doar desenul pe piele, înainte de a-l face nemuritor sub piele. Ne-am putea da seama dacă e cîștigător sau nu din reacțiile apropiaților sau din propriile reacții.

Cît despre tatuajele bărbaților, sunt mai interesante cele ce nu sunt la vedere, nu pe brațe solide și piepturi descheiate la prea mulți nasturi sau prea încîlcite în fire de păr.

Căderea în vulgaritate e prezentă mai mereu și trebuie neapărat să o evităm, mai ales în privința tatuajelor ce sunt ”For ever”. Trebuie să îl faci cu inteligență, în cele mai sigure condiții de igienă și pe deplin conștient.

Tatuații nu sunt un gen, chiar dacă ”oamenii serioși” îi cataloghează imediat drept opusul lor. Tatuații au un soi de îndrăzneală nebunească pe care ”omul serios” n-o are. Mărturisesc cinstit că îmi doresc cu ardoare un tatuaj. Un tatuaj ce să exprime o poveste și să marcheze un moment important pentru mine, fără ca semnificația sa să fie explicită pentru alții. Poate într-o bună zi o să am curajul să o fac.